When time passes...

Reflectand, asupra ce am fost si ce nu vom mai fii niciodata. Am reflectat asupra momentelor din trecut care nu le vom uita niciodata, si mereu imi spun in minte, nu ma voi schimba, voi fi acelasi copil nebun de alta data. Dar nu asta nu se poate, m-am maturizat atat cat trebuie si copilul din mine incearca sa iasa si sa-si faca un nume, pentru ceea ce a fost, si nu va mai reusi sa fie. Oamenii se schimba, de cele mai multe ori din cauza anturajului, vor sa fie din ce in ce mai mult ca prietenii lor si personalitatiile lor, nu se completeaza, si sunt exact la fel.

Mereu am crezut ca orice persoana, indiferent de varsta are un moment in care "explodeaza" si uimeste lumea, un moment in care isi doreste sa fie auzit, si sa fie recunoscut pentru ceea ce a facut el insusi.

 

Paradox

Strainii familiari. Da, un paradox pe care il traim zilnic, din cauza rutinei noastre.Din cauza automatizarii noastre, din cauza ca noi traim dupa principiide genul: " live young, die fast" dar nicioadata nu le punem in practica. Nu ca nu am vrea,ci pentru ca alti factori ne restrang oportunitatile.

De fiecare data cand mergem intr-un loc la o ora stabilita, fie si o statie de autobuz, o sa ne intalnim cu niste oameni pe care deja i-am mai vazut,nu o data de doua ori ci de atatea ori cat am frecventat acel loc. Este drept ca nu putem sa intretinem o conversatie cu ei,pentru ca nu-i cunoastem,dar mereu ii vedem si ni se pare cunoscuti si parca vrem sa le spunem ceva cand ii vedem in alt loc, sa le spunem noutatile dar nu putem .Ii vedem mai mult pe ei decat pe prietenii nostrii. Ceea ce este tragic. Este si mai tragic sa vezi mereu acealeasi feţe din vina noastra, din vina rutinei pe care o urmam. Mereu cand mergem in autobuz spre scoala vom vedea colegi de liceu,pe care avem senzatia ca ii cunoastem, dar de fapt noi ii stim din priviri, si nimic mai mult.

De aceea mereu am vrut sa traiesc cu o punga pe fata, asa lumea va zice,uite e fata de dimineata, inca mai are punga aia de hartie pe fata. Cel putin asa nu-mi va fi frica sa ma uit la acei oameni pe care ii cunosc sau vreau sa ii cunosc, dar mie frica sa ma uit in ochii lor. Cel putin asta ar fi masca mea detasabila.

where is it?

should I wonder? what should I do? will people think I'm not normal,will people begin talking? so people talk,maybe they lie,this must be it. Don't even try to mention what other people think ,because you don't know! and this is just sad. Trying to know what people think is just not it. But trying to understand them by their stories, it's something different. I love to listen to other's people happenings and stories, I love how people like to share their stories even though the stories are quite frightening, but you just sit down and listen quietly because you like listening them. Real stories that made them powerful or even wiser. I miss hearing those stories. So if you wonder,or even try to think of what is in my mind, well you're in the wrong place. I don't explain myself good enough. I'm an abstract person,I try finding what cannot be found. People think I'm insane because every time I try to focus on something, my mind goes.flows.to nowhere.So if you catch my mind, or my soul, be careful, I will be needing it sometime!

inlocuire.

Viata e o piesa de teatru ce ia o secunda,din timpul pamantului. incearca sa-ti joci rolul cat mai bine si cat mai poti.incearaca mereu sa cunosti noi persoanje.incearca mereu sa le cunosti nu numai sa faci cunostiinta.incearca sa le cunosti prin povestile pe care ti le spun si prin gesturile pe care le fac.incarca sa nu le pierzi.iar daca le pierzi,ai sa vezi ca nu o sa gasesti asa de repede un altul care sa-l inlocuiasca.nimeni nu va fi la fel.nimeni.nimeni nu o sa vorbeasca ca acel personaj,nimeni nu o sa aiba rasul pe care il avea acel personaj. nu o sa glumesti cu nimeni pe glume pe care le poate face doar acel personaj.iar acel personaj trece mereu prin vietile noastre si ne asculta si ne inspira.se uita ca intr-un magazin,incarca sa gaseasca pe cineva care sa merite.daca tu nu demonstrezi ca esti capabil sa-l asculti atunci, ai pierdut, nu numai un cunoscut ci un prieten.

Cand incerci sa aduci noi personaje in viata ta, nu fii fals,pentru ca va trebui sa fii fals pana vei murii.de ce? pentru ca probabil acel personaj se va obisnui cu tine si tu nu mai ai scapare,cand vei reveni la vechea ta forma,te va crede un fals. Va incerca sa-l regaseasca pe cel care era inainte.si acela a murit de mult. 

normal.

A fi normal dupa criteriile societatii inseamna a fi un robot.Dupa cum spune si un maestru zen"homo roboticus".

Mintea ta se obisnuieste cu lucrurile pe care le faci ,fiind mereu aceleasi, iar tu nici nu iti mai aduci aminte ce ai facut inainte.Uiti cu totul si te intrebi daca ai inchis usa,sau ai mancat.Mintea e inselatoare,te lasa sa faci ce vrei,dar tu trebuie sa le faci, sa-ti asumi ricuri si responsabilitati nu sa dai vina pe altii.

Obisnuitul si normalul iti intra in sange,nu le mai poti scoate din tine,faci lucrurile mecanic iar lumea incepe sa se departeze.Nu vrei sa faci nimic din ce e pe lista ca nu cumva sa esuezi.

Cand ai facut ceva contradictoriu tie incepi sa te gandesti daca a fost bine sau daca mai bine nu faceai nimic,dar ce a fost facut nu poate fi nefacut.Daca incerci sa gasesti o scapare,si aceea este impotriva ta.Incepi sa respiri greu sa-ti bata inima din ce in ce mai tare,sistemul cedeaza,iar tu vrei sa vorbesti cu  cineva despre asta.,vezi ca nimeni nu te asculta si iti gasestri un viciu ca se te relaxezi.Poate saunt tigarile, poate este ciocolata. Nu asculta pe nimeni,sa-ti spuna sa renunti la viciu, chair daca este unul rau pentru tine.Pentru ca daca te lasi pentru ca ti se spune,o sa revii la el si o sa agravezi situatia. Asteapta sa te plictisesti de viciu,pentru ca un viciu e ceva care a intrat in obisnuit.

Inutil.

Ati observat ca facem lucruri inutil?

adica?

pai cum sa te mandresti ca poti sa stai gol pusca in miezul iernii la - 20 de grade cand animalele deja fac asta.adica tu nu esti mai presus de ele.tu fiind ala inteligent,nu?

si asta si in discutiile de zi cu zi.adica,cu ce te ajuta conversatia:"buna,ce faci?bine.tu?si eu bine."conversatia asta e inutila.

sau la sport.cand ti se spune sa te intorci la stanga.apoi te intorci pana la urma in pozitia initiala.asta ca sa ce.pentru ca proful sa aiba o placere sado-maso sa conduca copiii.intr-o directie?

sau ne uitam la stiri.vedem aceleasi stiri.cu acelasi subiecte.: o fata a fost violata,un barabata murit intr-un accident.ca sa ce?ca sa ne facem sange rau,ca o sa ni se intample si noua asta?asta insemnand ca ar trebui sa stai numai in casa.tinand cont ca fetele astea au fost violate cand se duceau la paine.asta insemana ca el se imbracau in dres de plasa.si sutien pana acolo sau cum?

inutil.

sau mai sunt o groaza de exemple.

:)>-

melodie de stare.

seriously?

I don't care.I will not care from this point,for all my friends.what friends? right.If you treat me like hell,I will treat you the same.I will smile,like I believe you,but it will be just a cold smile 'cause yes,you won't observe my absence. Tell me,in a month in not seeing me,how much did you think of my person? -Well,not much..

I don't want people to change.I don't want people start talking to me.no this will be fake.'cause yes you,my friends,are a bunch of fake friends.

So what if we don't have same interest,anymore?don't tell me that you like my presence and like to hang out,and then what? you're like whose,that?.don't tell me that you are intersted how my day was.'cause these are just lies.don't tell me that you care about me.it doesn't work like this.

So I will remain with just 2 or 3 friends.It's okey.at least I won't die,friendless.

:)>-